Sărbători fericite tuturor !

Să aveţi un An Nou fericit, cu multe bucurii şi visuri împlinite !
                                     La mulţi ani !

Crăciunul, o sărbătoare creştină

        Aceasta a fost tema  manifestării culturale desfăşurate astăzi la bibliotecă. Participanţi au fost elevii clasei a VI-a A, alături de doamna dirigintă, prof. Elena Păduraru.

        În cadrul programului  a fost evocată semnificaţia sărbătorii Crăciunului , s-au prezentat legende despre Moş Crăciun şi Crăciunoaia, obiceiuri şi tradiţii pitoreşti de Crăciun păstrate la români de-a lungul timpului, precum şi obiceiuri de Crăciun  păstrate la diferite popoare (Franţa, Anglia, Germania).

        Într-o atmosferă de bucurie, elevii au încheiat activitatea cu interpretarea mai multor colinde. Si, potrivit tradiţiei, colindătorii au fost răsplătiţi...  

 

Jurnalul unui puşti, vol.4

Dragi cititori,

Puteţi beneficia acum şi de volumul 4 al seriei Jurnalul unui puşti, de Jeff Kinney, achiziţionat prin implicarea deosebită a elevilor clasei a VIII-a A în cadrul acţiunii Un bănuţ pentru o carte.

Bibliotecar pentru o oră

Aceasta a fost tema unei reuşite activităţi desfăşurate în sala bibliotecii în ziua de 6 decembrie 2011. Protagonişti au fost elevii clasei a V-a C. După o scurtă dezbatere referitoare la necesitatea şi importanţa lecturii pentru formarea culturii generale, elevii au fost implicaţi într-un joc de rol care s-a dovedit a fi deosebit de antrenant. Împărţiţi în mai multe grupe de lucru, fiecare "actor" şi-a asumat  pentru o clipă identitatea unui bibliotecar. Puşi în situaţia de a se descurca în diferite situaţii pe care le întâlnim zi de zi în activitatea bibliotecii, elevii s-au dovedit plini de imaginaţie şi  energie debordantă.  Jocul a fost atât de incitant, încât nimeni nu şi-a dat seama când  a trecut ora.

 

Titluri noi de carte pentru voi

Dragi cititori,

Începând de vineri, 2 decembrie 2011, vă stau la dispoziţie ultimele cărţi achiziţionate prin acţiunea "Un bănuţ pentru o carte" :

CERVANTES, Miguel de. Don Quijote. [S.l.]: Editura Regis, [s.a.]

SLAVICI, Ioan. Floriţa din codru. Bucureşti: Editura Alffa, 2007.

TWAIN, Mark. Din copilărie. [S.l.]: Editura Regis, [s.a.]

URECHIA, Nestor. Zânele din Valea Cerbului. Bucureşti: Editura TEDIT FZH, 2011.

ZINK, Rui. Cititorul din peşteră. Bucureşti : Editura Humanitas, 2008.

Cititorul din pesteră de Rui Zink: "Te autorizez să subliniezi cărţile pe care le vei citi", spune personajul principal al acestei poveşti. Este numai una dintre lecţiile pe care le primeşte un adolescent care a nimerit la timp în cea mai frumoasă şi mai grea aventură a vieţii lui: cititul cărţilor.

"Dacã mai mulţi dintre noi ar scrie aşa, ar exista şi mai mulţi care sã ne citeascã, spune Ana Baiao, critic literar, într-o cronicã despre culegerea Cuvântul magic şi alte povestiri, de Rui Zink (n.1961), acest scriitor atât de original în vastul univers al literaturii portugheze contemporane. Literaturã pe care o predã la Universitatea Nouã din Lisabona, dupã ce a predat-o şi la University of Michigan. Autor de romane, nuvele, eseuri, piese de teatru, cãrţi pentru copii, al primului  e-book portughez (şi chiar al unui libret de operã), traducãtoral lui Samuel Bellow, implicat în teatru stradal şi în happenings-uri, laureat, în 2005, al Premiului Pen Clubului portughez pentru roman, Rui Zink ne oferã, prin Cititorul din peşterã o micã bijuterie - adevãratã pledoarie pentru lecturã într-o manierã amuzant-ironicã şi totodatã tandrã- care, odatã cititã, nu se poate uita. Apãrut în 2006, într-o ediţie comemorativã a Zilei Mondiale a Lecturii, am putea socoti acest volumaş un "Bildungsroman" al unui copil al strãzii care, printr-o miraculoasã aventurã, ajunge sã se cufunde, fãrã voie, în lumea cãrţilor unde, maturizându-se, învaţã cum sã trãiascã plãcerea de a citi, sã fie disponibil pentru lecturã, sã citeascã totul cu spirit critic, sã reciteascã atunci când nu înţelege ceva de la început. Toate acestea spuse fãrã nici cea mai uşoarã umbrã de didacticism." Micaela Ghiţescu, România Literarã, Nr.6/ 2008

                     CITITORUL DIN PEŞTERĂ (ascultă un fragment)

Jurnalul unui puşti

Graţie donaţiei doamnei profesor Rodica Ilioaia, căreia îi mulţumim şi pe această cale pentru generozitate, începând de marţi - 22 noiembrie 2011- puteţi beneficia de ultimele volume achiziţionate de biblioteca şcolii:

KINNEY, Jeff . Jurnalul unui puşti. Vol.1. Bucureşti: Editura Arthur, 2010.

KINNEY, Jeff . Jurnalul unui puşti. Vol.2 : Rodrick e cel mai tare. Bucureşti: Editura Arthur, 2010.

KINNEY, Jeff . Jurnalul unui puşti. Vol.3 : Ultima picătură. Bucureşti: Editura Arthur, 2011 .

            Jeff Kinney este designer şi dezvoltator de jocuri online şi autorul desemnat cel mai bine vândut de publicaţia New York Times. În 2009, Jeff a fost inclus de revista Time în topul celor mai influente 100 de personalităţi din lume. Şi-a petrecut copilăria în regiunea Washington DC şi s-a mutat în New England în 1995. Jeff locuieşte în partea de sud a statului Massachusetts împreună cu soţia şi cei doi copii.

Să fii puşti poate fi foarte nasol uneori. Şi nimeni nu ştie asta mai bine ca Greg Heffley, prins la înghesuială în şcoala generală, unde slăbănogii subdezvoltaţi împart culoarele cu puşti mai înalţi şi mai răi, care au început deja să se bărbierească.

În primul volum al seriei care a făcut ravagii, protagonistul, Greg Heffley, elev de şcoală generală, are de înfruntat toate problemele specifice vârstei : popularitatea în faţa colegilor, eternele fâstâceli în faţa fetelor, pofta de joc mult mai mare decât pofta de lecţii. Plină de un umor contagios şi de poante presărate la fiecare rând, desenată impecabil şi perfect potrivită universului oricărui băieţel, Jurnalul unui puşti îi va convinge şi pe cei mai leneşi copii că lectura nu este deloc o activitate plictisitoare.

Expoziţia de desene "Dumbrava minunată în ochii copiilor”

A devenit deja un obicei firesc ca în luna noiembrie să fie organizate diverse activităţi pentru a marca aniversarea scriitorului Mihail Sadoveanu (1880-1961). În 2011, manifestările organizate de Biblioteca "Mihai Eminescu"  şi dedicate acestui scriitor au început  din luna octombrie, când s-au comemorat 50 de ani de la trecerea în nefiinţă a autorului Dumbravei minunate . 

Seria manifestărilor SADOVEANU 2011 s-a încheiat cu realizarea expoziţiei de desene 

"Dumbrava minunată în ochii copiilor "   

la care au participat 45 de elevi de la clasele a II-a A, a III-a A, a III-a B, a III-a C, a IV-a A şi a IV-a C.

                                                  

Felicitări tuturor elevilor şi cadrelor didactice implicate!

Cele mai importante zile internaţionale din noiembrie 2011

6 Noiembrie -Ziua Internaţională pentru Prevenirea Exploatării Mediului în Timp de Război şi Conflicte Armate

10 Noiembrie - Ziua Internaţională a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare, organizată sub egida UNESCO 

16 Noiembrie -Ziua Internaţională pentru Toleranţă

   La 12 decembrie 1996, Adunarea Generală a ONU a invitat statele membre să sărbătorească Ziua Internaţională pentru Toleranţă la 16 noiembrie, prin activităţi la care să participe atât instituţiile de învăţământ, cât şi publicul larg (rezoluţia 51/95). Această acţiune a început în cursul Anului ONU pentru toleranţă (1995), proclamat de către Adunare în 1993 (rezoluţia 48/126). Anul a fost declarat la iniţiativa Conferinţei Generale a UNESCO; la 16 noiembrie 1995, Statele membre UNESCO au adoptat Declaraţia principiilor toleranţei şi Planul de acţiune al Anului.

20 Noiembrie -Ziua Universală a Copilului (UNICEF)

Adunarea Generală a ONU a recomandat [în 1954, rezoluţia 836(IX)] ca toate ţările să sărbătorească o Zi Universală a Copiilor, care să fie marcată ca Zi a fraternităţii şi înţelegerii între copiii din toată lumea şi ca Zi a promovării bunăstării copiilor lumii. A sugerat guvernelor să sărbătorească această Zi la data considerată potrivită în fiecare ţară. Data de 20 noiembrie marchează ziua în care Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Drepturilor Copiilor (în 1959) şi Convenţia Drepturilor Copiilor (în 1989).

21 Noiembrie - Ziua Internaţională a Filosofiei

21 Noiembrie - Ziua Mondială a Televiziunii (instituită de ONU pe 17 decembrie 1996)

21 Noiembrie - Ziua Mondială a Salutului (World Hello Day)

25 Noiembrie -Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor

Cărţi noi intrate în bibliotecă

Începând de marţi, 8 noiembrie 2011 puteţi beneficia de ultimele documente achiziţionate de biblioteca şcolii.

Cărţile,  primite ca donaţie de la diverse persoane fizice, precum şi achiziţionate în cadrul acţiunii „ Un bănuţ pentru o carte ” sunt :

COLIN, Vladimir . Legendele Ţării lui Vam : O mitologie a omului.- Bucureşti: Editura Cartex 2000, 2009.

DUMAS, Alexandre. Vicontele de Bragelonne. [S.L.]: Editura Regis Group, [s.a.].

GALBEN, Cornel. Personalităţi moineştene. Bacău: Editura Corgal Press, 2011.

GOLDING, William. Împăratul muştelor. Trad. Constantin Popescu.- Bucureşti: Editura Humanitas Fiction, 2009.

ILIOAIA, Rodica; PICĂ, Ileana; ENEA, Gina Maria. Despre numere şi forme geometrice- Incursiune în cultură. Bacău: Editura CCD Bacău, 2010.

LUPU, Ion. Sub puterea destinului. Bacău: Editura Vicovia, 2011.

                  Istoria Artei  - Resurse educaţionale

Site-ul  Histoiredesarts.culture.fr, conceput pentru comunitatea educaţională (profesori, bibliotecari, animatori …) conţine  mii de lucrări de artă on-line, clasificate în funcţie de curriculum-ul francez pentru Istoria Artei.
Caracteristici:
- Peste 4500 de resurse adnotată (picturi, sculpturi, filme …) disponibile on-line
- Criterii multiple de căutare (cuvinte cheie, perioade istorice, arte, teme, oraşe, instituţii, format)
- Căutare cu ajutorul hărţilor clickable (regiuni şi departamente)
- Cronologic pe domenii artistice (pictură, muzică, arhitectură, cinema …)
- Categorii de ştiri
- Widget-uri de acces (widget-uri, WordPress …), RSS, OpenSearch

Sursa: http://copiibrasov.wordpress.com/

Un site excepţional, folositor tuturor

http://www.dacoromanica.ro/ 

În 2011, ca urmare a celui mai ambiţios proiect de digitizare la nivel naţional, Biblioteca Metropolitană Bucureşti a lansat dacoromanica.ro, cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit pe Internet, oferind utilizatorilor trei milioane de pagini de carte scanate. În urmă cu câţiva ani, Biblioteca Metropolitană Bucureşti a demarat, sub conducerea Dlui Dr. Florin Rotaru, activ promotor al modernizării bibliotecilor românesti, un proiect ambiţios de digitizare a patrimoniului cultural românesc de carte veche şi de creare a unei biblioteci virtuale deschise, accesibilă tuturor utilizatorilor. Portalul DacoRomanica îşi propune să devină un veritabil centru virtual al păstrării şi dezvoltării culturii româneşti, reprezentând un instrument vital în serviciul reţelelor de cooperare naţională şi internaţională. Biblioteca virtuală este dezvoltată permanent, fiind în prezent singura bibliotecă digitală profesionistă din România, concepută pentru a răspunde provocărilor Mileniului III şi pentru a deveni partener în Biblioteca Virtuală Europeană EUROPEANA. Portalul DacoRomanica oferă acces la documente tipărite, fişiere audio şi video din domenii multiple – economie, societate, religie, literatură, ştiinte, istorie, geografie, filozofie, psihologie, lingvistică, artă, divertisment, tehnică, medicină.

Mihail Sadoveanu

Scriitor aniversat în luna noiembrie

                   O expoziţie de carte avându-l ca protagonist pe scriitorul  Mihail Sadoveanu   (n. 5 noiembrie 1880, Paşcani - d. 19 octombrie 1961, Bucureşti), aniversat în luna noiembrie, va fi organizată la Biblioteca      "Mihai Eminescu" în perioada 2 - 14 noiembrie . 
Vor fi expuse lucrări reprezentative din cele patru cicluri ale operei scriitorului :

a)      natura patriei :

Ţara de dincolo de negură

Valea Frumoasei

Nada Florilor

Poveştile de la Bradu-Strâmb

b)      istoria patriei

Şoimii

Fraţii Jderi

Creanga de aur

Neamul Şoimăreştilor

Nicoară Potcoavă

Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă

Nunta Domniţei Ruxandra

c)      viaţa umiliţilor şi ofensaţilor vieţii

Dureri înăbuşite

Crâşma lui Moş Precu

O istorie de demult

Vremuri de bejenie

Cântecul amintirii

Baltagul

d)      viaţa târgurilor de provincie

Floare ofilită

Apa morţilor

Locul unde nu s-a întâmplat nimic

                        Însemnările lui Neculai Manea

Luna Internaţională a Bibliotecilor Şcolare

2011

Expoziţie de cărţi "scrise şi ilustrate" de elevii claselor

a III-a B, a VII-a D şi a VIII-a A

Expoziţie de cărţi recondiţionate

de elevii clasei a VII-a D

Expoziţia de desene Personajul meu preferat

realizată de elevii claselor V-VIII

 Felicitări tuturor elevilor şi cadrelor didactice implicate !

BOOKMARK PROJECT 2011

Lucrări realizate de eleva Bianca Mareş - clasa a VI-a C

Lucrări realizate de elevii clasei a II-a A

Lucrări realizate de elevii clasei a IV-a C

Lucrări realizate de elevii clasei a II-a C

Lucrări realizate de elevii clasei a IV-a A

  Semnele de carte, ilustrând scene sau personaje din lecturile preferate, urmează a fi expediate către elevii şcolii partenere în proiect : Galileo Scholastic Academy, din Chicago, S.U.A.

Felicitări tuturor participanţilor  !



INTERNATIONAL SCHOOL LIBRARY MONTH (ISLM)

LUNA INTERNAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR ŞCOLARE

Bibliotecarii şcolari, elevii şi cadrele didactice de pe toate continentele celebrează în luna octombrie LUNA INTERNAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR ŞCOLARE (INTERNATIONAL SCHOOL LIBRARY MONTH) . Această sărbătoare internaţională a fost promulgată de către Asociaţia Internaţională a Bibliotecarilor Şcolari (IASL) şi este recunoscută de toate asociaţiile profesionale de profil, precum şi de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor şi Instituţiilor Bibliotecare (IFLA).

Scopul acestei sărbători este de a atrage atenţia asupra importanţei bibliotecilor şcolare în educarea şi formarea copiilor. Cercetările efectuate în ultimul timp confirmă faptul că elevii obţin rezultate mai bune în activitatea lor şcolară dacă au acces la o bibliotecă şcolară. Colecţiile şi serviciile bibliotecilor şcolare ajută la fundamentarea educaţiei permanente. De asemenea, biblioteca şcolară promovează lectura, abilitatea de a se informa şi abilitatea de a învăţa.

Anul acesta bibliotecile şcolare sunt celebrate sub genericul School Libraries Empower Learnes for Life ( Bibliotecile şcolare pregătesc elevii pentru viaţă ) .

Biblioteca “Mihai Eminescu” organizează în acest an următoarele manifestări dedicate

Lunii Internaţionale a Bibliotecilor Şcolare :

- Personajul meu preferat - expoziţie de desene (realizatori: elevii claselor V-VIII)   

- Cartea recondiţionată  - atelier de recondiţionare cărţi din biblioteca şcolii (clasa a VII-a D)                                      

- Carte dragă, eu te-am recondiţionat !  - expoziţie de cărţi recondiţionate de către elevii clasei a VII-a D

- Clasa mea scrie o carte – atelier de creaţie de “cărţi scrise şi  ilustrate” de elevii    claselor a III-a B şi  a IV-a A

- BOOKMARK PROJECT  – schimb de semne de carte realizate de elevii claselor a II-a A, a II-a C,  a IV-a A, a IV-a C, a VI-a C  şi elevi din alte ţări

- Lucrează  şi zâmbeşte ! – atelier de creaţie a unor “cărţi de lectură” originale (clasa a VIII-a A)

- Nevoia de lectură -  aplicarea unui chestionar privind interesul pentru lectură al elevilor claselor a VII-a

- Biblioteca în sărbătoare – program artistic realizat de elevii clasei a IV-a A

- Lumea într-o bibliotecă – prezentare  în Power Point a unor biblioteci  şcolare din lume

Biblioteca din Alexandria, azi

La începutul mileniului al III-lea,  Biblioteca din Alexandria (Egipt) a fost reconstruită sub patronajul UNESCO, pe locul celei vechi.

Are forma unui disc solar, pentru că Ra, zeul soarelui la vechii egipteni, însemna şi revenirea permanentă a luminii. O parte a clădirii se înclină spre Marea Mediterană, o alta se ridică spre cerul albastru al Egiptului. De fapt, este un întreg complex ce adăposteşte un planetariu, milioane de volume, precum şi tehnologie de ultimă oră : microscoape puternice pentru analiza papirusurilor, scanere, computere ş.a.

În prezent, biblioteca deţine peste 2.000.000 de volume, dar numărul lor se doreşte a fi de opt milioane, cu 50.000 de lucrări multimedia. Sala de lectură este uriaşă, doritorii având la dispoziţie 3.500 locuri.

Iată un link relevant pentru toate aceste afirmaţii :

http://www.youtube.com/watch?v=o12mxb-glnY&feature=related

BOOKMARK PROJECT

Proiectul  Semnul de carte

Bookmark Project este un proiect internaţional iniţiat de Asociaţia Internaţională a Bibliotecarilor Şcolari (IASL), care se desfăşoară anual în octombrie – Luna Internaţională a Bibliotecilor Şcolare (ISLM).

Proiectul presupune realizarea unui schimb de semne de carte între elevi din ţări diferite.

Nu există restricţii sau reguli în ceea ce priveşte realizarea semnelor de carte. Acestea pot fi de orice formă, dimensiune şi tehnică de concepere, ilustrând fie tema din acel an a ISLM, fie o secvenţă (scenă) sau un personaj dintr-o carte. Alte teme posibile sunt: biblioteca, actul lecturii, motive naţionale. Pe verso-ul semnului de carte se notează numele şi vârsta copilului, titlul şi autorul cărţii preferate (în engleză),  eventual şcoala sau o adresă de  e-mail pentru corespondenţă. Se poate scrie şi un scurt mesaj în engleză (de ce se recomandă acea carte), dar nu e obligatoriu. Ulterior, semnele de carte sunt trimise şcolii partenere în proiect.

Scopul proiectului este de a promova lectura şi de a atrage elevii spre biblioteca şcolară, prin intermediul unor activităţi plăcute. Totodată, participând la acest proiect, copiii au ocazia să constate că şi alţi copii, din celălalt colţ al lumii, citesc aceleaşi poveşti, se identifică cu aceiaşi eroi şi au un univers imaginar asemănător.

În ultimii ani, temele ediţiilor ISLM au fost:

 - în 2008 : Literacy and Learning in your School Library

                           Alfabetizare şi învăţare în biblioteca ta şcolară ;

-  în 2009 : School Libraries: The Big Picture

                          Bibliotecile şcolare: imagine de ansamblu (Marele tablou) ;

-  în 2010 : Diversity Challenge Resilience: School Libraries Have it All

                          Diversitate - Provocare - Flexibilitate: Bibliotecile şcolare au TOTUL.
          Tema ediţiei din 2011  se intitulează School Libraries Empower Learnes for Life 
                  Bibliotecile şcolare vă pregătesc pentru viaţă.

            Începând din 2007, elevii Şcolii „George Enescu” Moineşti au participat anual la acest proiect .

Semne de carte realizate în anul 2009

de către elevii clasei a III-a C (înv. Cornel Sârbie)

SEMNUL DE CARTE

Semnul de carte este utilizat pentru a fi a aşezat între paginile unei cărţi pe măsură ce o citim, astfel încât să regăsim cu uşurinţă pagina la care am rămas, fără a deteriora cartea prin îndoirea unui colţ sau lăsarea deschisă. Confecţionat din materiale diverse şi luând forme diferite, semnul de carte are o istorie de sute de ani,intim legată de însăşi apariţia şi dezvoltarea cărţii.

Deşi cele mai “bătrâne” semne de carte datează din epoca medievală, este evident faptul că, încă din cele mai vechi timpuri, pe vremea când “cărţile” aveau forma sulurilor de papirus, anumite semne, gen clip, trebuie să fi existat pentru a marca locul unde cititorul rămăsese cu lectura (dintr-un sul care putea atinge chiar şi 40 m lungime).

Totuşi, cele mai vechi semne de carte datează din secolele XIII-XIV şi  au fost descoperite în mănăstiri medievale. Cele mai multe erau confecţionate din pergament sau piele, folosind resturile de material rămase de la coperta cărţii. Exista deja o varietate a formelor, de la dreptunghiul plat până la triunghiul gen clip. La unele manuscrise se folosea drept semn de carte o pagină din manuscris, tăiată vertical.

Unele dintre semnele de carte specifice acestei perioade luau forma sofisticată a unor discuri rotative. Acestea erau ataşate de o sfoară, pe care se puteau mişca în sus şi în jos. Pe disc erau trecute numere de la 1 la 4, indicând coloana paginii (coloanele I, II - pagina din stânga, coloanele III, IV - pagina din dreapta). 

Cel mai comun semn de carte în secolele XVIII-XIX era constituit dintr-o panglică subţire de mătase prinsă la unul din capete de coperta cărţii. Acest tip de semn de carte se mai foloseşte şi astăzi, în special la cărţile legate în piele.

Primele semne de carte detaşabile şi, aşadar, colectabile au început să apară în anii 1850. În epoca victoriană, doamnele din înalta societate îşi învaţau fiicele broderie, iar fetele mici îşi demonstrau aptitudinile în ale cusutului brodând semne de carte. Acestea erau ulterior utilizate pentru biblii şi cărţi de rugăciune sau pentru a fi dăruite membrilor familiei ori prietenilor de familie.

Prin anii 1860 au început să apară semne de carte confecţionate la maşină. În această perioadă devine celebru Thomas Stevens din Coventry, acesta lăudându-se cu nu mai puţin de 900 de modele diferite. Semnele de carte realizate de Thomas Stevens au devenit celebre, căpătând numele de “Stevengraphs”. Realizate din mătase, acestea păreau a constitui un cadou perfect în epoca victoriană, iar Stevens avea câte unul pentru fiecare ocazie sau sărbătoare.

După 1880, producţia de semne de carte din mătase a cunoscut declinul, impunându-se în schimb cele tipărite pe hârtie. Tot acum se folosesc pe scară largă  semnele de carte cu reclame ale companiilor de asigurări, ale publiciştilor sau ale altor categorii de oameni de afaceri. Popularitatea crescută a semnelor de carte şi accesibilitatea lor ca preţ le-a impus ca instrumente ideale pentru popularizarea produselor şi serviciilor oferite de companii.

Semne de carte de toate formele şi mărimile, din materiale diferite precum aur, bronz, cupru, fildeş, piele au început să fie produse după 1850 de firme mari precum Gorham, S. Kirk & Sons, Tiffany. Multe erau confecţionate sub formă de cuţite sau săbii, fiind folosite şi drept cuţit de hârtie, foile cărţilor fiind de multe ori incomplet tăiate.

Semnele de carte moderne sunt disponibile într-o varietate de forme şi dimensiuni. Se folosesc pe scară largă semnele de carte comerciale, prin intermediul cărora se promovează filme, cărţi, evenimente, instituţii, produse, servicii, persoane publice.

Pentru fabricarea semnelor de carte sunt utilizate materiale diverse : hârtie, mătase, panglici, materiale textile de orice fel, plastic, celuloid, fildeş, lemn, aur, argint, alte metale.  De fapt, orice poate fi făcut subţire şi plat a fost probabil folosit pentru fabricarea semnelor de carte. Ba mai mult, ingenuozitatea fabricanţilor pare să ţină pasul cu invenţiile moderne. Imaginile holografice şi lentilele Fresnal sunt astfel de exemple. Şi nu e atât de dificil să ne imaginăm un viitor în care semnele de carte să înglobeze microcipuri sau nanotehnologie!

Web Willd Woods

Este un joc on-line, realizat la cererea Consiliului Europei şi conceput pentru a ajuta copiii să înveţe regulile de bază privind siguranţa pe Internet. Jocul promovează, de asemenea, concepte cheie şi valori care stau la baza de lucru a Consiliului Europei, democraţia, respectul pentru ceilalţi şi drepturile copiilor. Jocul, adresat în special copiilor cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani, este disponibil în peste 20 de limbi şi este însoţit de un ghid destinat profesorilor pentru  a-i ajuta pe copii să folosească Internetul în condiţii de siguranţă şi în mod responsabil.

Pentru vizualizare, fie dati click pe titlul acestui articol, fie  accesati linkul  http://www.wildwebwoods.org/popup.php?lang=ro

Sursa: http://copiibrasov.wordpress.com/

Fotolii inteligente în bibliotecă!

Fotolii inteligente în bibliotecă!

Pe siteul RMKE am găsit o informaţie de valoare. Este vorba de fotolii ultramoderne în bibliotecă. Oare aceste imagini din prezent vorbesc despre lumea bibliotecii în viitor?

Puteţi hotărî dumneavoastră.

Link care călăuzeşte la aceste ciudăţenii:

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=2Dgaz6NIUFk

sursa : http://asbiblinvat.blogspot.com/2010/12/fotolii-inteligente-in-biblioteca.html

Biblioteci celebre – remedii pentru suflet

Biblioteci celebre – remedii pentru suflet

Biblioteca Abatiei Ad Mont, Austria

Impresionata de biblioteca unui profesor de filosofie pe care l-am vizitat recent, am incercat sa descopar care biblioteci se pot lauda cu ceva special. In afara de Biblioteca Vaticanului despre care auzisem mai multe teorii si de Biblioteca Congresului SUA care m-a uimit prin vastitate, am cunoscut, prin intermediul unui articol pe care il reproduc mai jos si alte tezaure de cultura, ele insele – bibliotecile - veritabile monumente de arta.

530 mile de rafturi imbraca Biblioteca Congresului American, cea mai mare institutie de cultura din lume, ce detine 128 de milioane de publicatii.

36.000 volume cuprinde cea mai vasta biblioteca din lume, cea a Palatului Regal din Portugalia.
Biblioteca El Escorial, Madrid, Spania

Se pare ca Italia este o destinatie perfecta unde cititorii pot savura o carte buna.
Biblioteca Marciana din Venetia, numita astfel dupa Sfantul Apostol Marcu. Inca din 1362, poetului Petrarca i-a incoltit ideea crearii unei biblioteci publice la Venetia si, la moartea sa, a lasat orasului intreaga lui biblioteca. Biblioteca Marciana cuprinde 13.057 de manuscrise, 2.884 incunabule, 24.054 asa-numite cinquecentine (carti editate in secolul XVI – n. tr.) si 3.850 de periodice (dintre care 960 curente), dar este renumita pentru fondul sau de publicatii grecesti (unul dintre cele mai importante din lume), pentru manuscrisele si editiile rare venetiene. Biblioteca Angelica, Biblioteca Sansovino din Roma si Biblioteca Di Belle Arti din Milano impresioneaza la fel de mult.


Biblioteca Di Belle Arti din Milano

Biblioteca manastireasca St. Gallen (The Abbey Library of St. Gallen) este cea mai veche biblioteca din Elvetia si una dintre cele mai importante biblioteci din lume. Biblioteca si intreaga manastire din incinta St. Gallen au fost incluse in lista UNESCO. In fiecare an, aproape 100.000 de vizitatori vin din intreaga lume pentru a vedea expozitiile de aici, dar si colectiile de carte veche din perioada medievala. Este considerata de multi a fi una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume.


Biblioteca manastireasca St. Gallen
Dupa un incendiu devastator, cu cateva secole in urma, Biblioteca Congresului din Washington a renascut din cenusa prin decizia lui Thomas Jefferson (1743-1826) de a vinde 6.000 dintre volumele sale contra 23.900 de dolari. Situata in trei cladiri in Washington D.C., Biblioteca Nationala a SUA este cea mai mare biblioteca a lumii dupa numarul de rafturi si detine cel mai mare numar de carti. Azi, rafturile cladirii impunatoare gazduiesc 120 de milioane de opere, printre ele numarandu-se 54 de milioane de manuscrise, 18 milioane de carti si 4,5 milioane de harti.

Biblioteca Congresului SUA

In Peninsula Iberica devotiunea pentru carte pastreaza o marturie ciudata. Biblioteca din Mafra (Portugalia), ca si Palatul Regal si Manastirea Franciscana adapostita de acelasi edificiu, sunt rezultatul unei promisiuni pe care regele Portugaliei, Joao al V-lea, a facut-o reginei, spaniola Maria de Austria, in cazul in care aceasta ii va darui un fiu, un mostenitor al tronului. Regina a nascut un baiat si regele si-a tinut si el promisiunea, construind cel mai stralucitor monument al barocului portughez, cu 880 de sali, 4.500 de usi si ferestre, 154 de scari si 29 de gradini interioare (patio).

Biblioteca din Mafra (Portugalia)

Biblioteca Nationala "Francois Mitterrand" sau Biblioteca Nationala a Frantei are o colectie uriasa, de peste 13 milioane de documente, 315 milioane de carti, peste un milion de documente sonore si multimedia, peste 3.000 de reviste si ziare, franceze si internationale. Aici se afla intreaga productie editoriala a Frantei, de la originile sale, incepand din secolul al XVI-lea.

Biblioteca Nationala a Frantei

Fondata la 1810, Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, Brazilia, azi cea mai mare biblioteca din America Latina, de o mare frumusete arhitecturala, capatand un aer maret prin donatiile conducatorilor Braziliei, are peste noua milioane de item-carti, gravuri, harti – din care un milion de carti cu caracter general (monografii, pamflete, eseuri, teze), din secolul al XVIII-lea si pana azi.

Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, Brazilia

In lume exista cateva biblioteci care iti iau ochii, nu numai prin arhitectura lor deosebita, dar si prin tomurile de colectie unicat. Iata o lista a acestora: Libraria din Manastirea Strahov (Praga), August Herzog, Wolfenbüttel (Germania), Waldsassen Abbey din Bavaria (Germania), Beatus Rhenanus, Basel (Elvetia), Biblioteca Bernadotte (Stockholm), cele trei biblioteci faimoase din Portugalia – Biblioteca Palatului si Manastirii Mafra I, Biblioteca Palatului National Lisbon si Biblioteca Universitara Coimbra, Biblioteca Palafoxiana din Puebla (Mexico), Biblioteca Academiei de Limbi din Madrid, Biblioteca Castilla La Mancha (Spania), Biblioteca El Escorial din San Lorenzo (Spania), Biblioteca Salamanca Library din Salamanca (Spania), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada), George Peabody din Baltimore (SUA), biblioteca Kremsmuenster Abbey din Kremsmuenster si biblioteca Manastirii Benedictine Admont (Austria), biblioteca regelui prusian Frederic al II-lea din Postdam (Germania), Paltin-Moretus din Antwerp (Belgia), Biblioteca Rennie Mackintosh din Scoala de Arta Glasgow (Scotia), Dutch Royal Archives si Biblioteca St. Walburga (Elvetia).

Biblioteca Parlamentului canadian, Ottawa, Canada

Biblioteca Catedralei Kalocsa (Ungaria), cele trei biblioteci din Austria: Melk Monastery, St. Florian Monastery si Biblioteca Nationala din Viena, Biblioteca Alencon (Franta), Herzogin Anna Amalia Bibliothek Weimar II (Germania), Biblioteca Rijkmuseum din Amsterdam, Biblioteca Riksdagen din Suedia, State Library (Australia), Theology Room St. Deiniol (Irlanda de Nord), Trinity College Library din Dublin (Irlanda), Biblioteca Vaticanului (Roma), Biblioteca Publica Boston Copley din Boston (SUA), Biblioteca Riggs a Universitatii Georgetown (SUA), Biblioteca Suzzallo din Seattle (Washington), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada) sau Real Gabinete Portugues De Leitura Rio de Janeiro (Brazil) – posibil cea mai frumoasa biblioteca din lume. La randul ei, Anglia este renumita pentru bibliotecile sale vechi si pretioase. Amintim aici Bodleian Library si Old British Reading Room din incinta Universitatii Oxford, Hereford Cathedral Chained Library (Hereford), Chetham’s Library din Manchester, Biblioteca Nationala de Arta "Victoria and Albert Museum" din Londra si Biblioteca Queen’s College Oxford.

Biblioteca de carti rare “Thomas Fischer”, Universitatea din Toronto, Canada
Autor: RALUCA GRINTESCU
Sursa: http://www.jurnalul.ro